Cel mai greu a fost să luăm decizia să plecăm undeva în toată nebunia cu pandemia. Apoi să alegem locul. Am zis să nu facem acum experimente și să ne ducem unde am mai fost și ne-a fost bine. Mai ales că era prima oară când plecam în vacanță toți 5.
Am ales Club Vila Bran. Pentru cine nu a mai fost, este un loc cu multe vile răspândite pe un deal, cu locuri de joacă în care sunt căsuțe din povești, castele, turnuri cu dragoni, copaci vorbitori, piscine, multă verdeață, flori atent îngrijite, cai, mini-zoo, restaurant-terasă pe vârful dealului cu o priveliște de vis.
După ce am pus în bagaje strictul necesar pentru 4 zile pentru 5 persoane (am devenit o Marie Kondo a bagajelor) am pornit spre Bran. Cu 3 copii în mașină, drumul a durat cam 4 ore și ceva. Chiar dacă era luni și era foarte liber pe șosea. Am făcut multe, multe opriri pentru că lui Iris nu-i place să stea prinsă în centuri în scaunul de mașină. Am răgușit de la cântat non-stop cântecele ca să o liniștim. Băieții i-au dat jucării, i-au făcut spectacol în mașină, nu prea a funcționat. Până la urmă am ajuns.
Am stat într-un apartament cu două camere într-una din vile. Imediat cum am ajuns am și mers în Valea Poveștilor.
Acolo am urcat în turnul dragonului, în Castelul Bântuit, în bârlogul lupului Culiță, într-o peșteră.
Multe, multe construcții făcute în mărime naturală, printre copaci, pe lângă un pârâu de pe domeniul Clubului unde ne-am cazat.
Două zile la rând am fost la piscina încălzită (29-30 de grade), în aer liber. Șezlongurile erau distanțate dar mulți mai luau din cele stivuite pe margine și lipeau lângă celelalte. Noi nu am avut treabă cu asta pentru că ne duceam, ne bălăceam și plecam. Băieții s-au bucurat mult de piscină pentru că nu mai fuseseră de vreun an și jumătate. Eu m-am bucurat și mai mult.
Acolo mai sunt vreo 3 piscine acoperite care erau închise.
Am mâncat micul dejun pe terasa de sus a Clubului. Cu vederea asta în fața ochilor. Pe cealaltă latură se vedea Castelul Bran.
Mesele erau la distanță unele de altele. Pe fiecare era pus dezinfectant și completai un formular cu numele și datele de contact. Doar dimineața se putea mânca fără rezervare. În rest, trebuia să suni și să anunți că vii.
Într-una din zile a plouat și am comandat în cameră. Mâncarea a venit foarte repede, iar cel care a adus-o avea mască și mănuși. Noroc că am luat de acasă multe jocuri că altfel era jale cu toți copiii închiși în cameră aproape o zi întreagă.
Nu puteam merge la Bran fără să ajungem la Dino Parc unde am găsit în sfârșit o bancă pe care să încapem toți 5.
Cu băieții (4 ani și 6 ani) am mai fost de câteva ori dar nu prea își aminteau. Pentru Iris (1 an) a fost o premieră, ca toată vacanța de altfel.
Trenulețul cu care se urcă la Dino Parc a fost compartimentat pentru a se evita statul nas în nas. Au pus niște panouri din plastic între banchete. Iar la intrarea în parc îți trebuie mască pentru că se face printr-un spațiu închis (cel în care este magazinul cu jucării).
Băieții s-au băgat în gura dinozaurilor, le-au măsurat colții și ne-au pus mii de întrebări. Iris s-a pozat cu puiuții de dinozaur și a vrut să pună mâna pe tot ce vedea.
În toate drumurile noastre am dus-o în brațe sau pe picioarele ei pentru că nu stă în niciun sistem de purtare. Are cu cine să semene. Nici frații ei nu au stat. Ce să zic… am făcut niste bicepși de la cărat de-alungul anilor!
Cam asta am făcut în cele 4 zile de vacanță. Ne-am întors cu bine acasă după un drum care parcă a fost mai lung decât la dus. Dar au fost câteva zile de care ne-am bucurat tare mult!
