Am fost câteva zile la mare. E deja tradiție de vreo 5 ani să mergem în aprilie în Mamaia.
E goală plaja, plină doar de scoici, marea are o culoare ireală. Copiii s-au jucat la greu în nisip. Băieții s-au udat de la valuri de multe ori, chiar și până la brâu.
Am făcut zeci de drumuri până în cameră ca să aducem schimburi pentru că afară bătea vântul și nici nu era cald. I-am tot schimbat până au rămas fără haine și încălțări uscate. Asta în timp ce noi, părinții, am făcut febră musculară de la atâtea drumuri.
Nu știu dacă ați fost de curând pe la mare dar a fost lărgită plaja din Mamaia. Dar lărgită, nenică! Adică de la marginea plajei nu se vede marea! Și mergi, și mergi până dai de o denivelare și crezi că ai ajuns. Da’ de unde! Mai mergi, mai dai de una și speri că o să zărești marea dar abia când începi să simți briza poți fi sigur că ești pe drumul cel bun. Țineți minte pentru la vară! Dacă hotelul/apartamentul la care vă faceți rezervarea spune că are vedere la mare să nu credeți. Nu mai are. Marea s-a mutat. Poate de la ultimele etaje să o mai zăriți.
Cât le-au stat hainele la uscat, copiii s-au jucat mai departe de apă. Au înălțat un zmeu, au adunat o sacoșă de scoici.
În perioada în care mergem în fiecare an la mare în aprilie e ziua de naștere a soțului. Și îl serbăm acolo.
Anul asta ne-am îmbrăcat toți la fel și i-am dat cadourile. L-am pus și pe el să își pună „uniforma” și l-am sărbătorit așa.
Seara am ieșit la o terasă din portul Tomis. Foarte frumos acolo, nu mai fusesem. Mâncarea bună, priveliștea la fel. Terase multe din care poți alege. De altfel, ne-am întors și seara următoare în port la un alt restaurant.
În ultima zi am mancat pe malul lacului în Mamaia, la o pescărie. Și aici a fost delicios tot ce am luat.
Am fost cazați la Riviera Residence Mamaia. Un bloc de apartamente chiar pe plajă. (Noi nu mai încăpem într-o cameră de hotel decât în picioare și fără bagaje.) Aici a fost totul impecabil. Foarte curat, totul nou. Terasă mare unde mi-am băut cafeaua în fiecare dimineață cu Remus. A fost ideea lui să ne bem noi doi „cafeluțele” acolo. Eu cafea, el cacao. Am stat la vorbă ca doi buni prieteni ce suntem. Aștept să mai crească Vlad și Iris, să ne începem așa diminețile împreună.
Am mai scris acum câțiva ani despre vacanța noastră din aprilie de la mare. Atunci erau mai multe variante de distracție pentru copii. Sigur vor reveni când se vor ridica restricțiile. Aici am scris mai multe: